Stiati ca? Sigilarea dinților permanenți nu presupune folosirea frezei, nici nu necesită anestezie și înlătură riscul formării cariei dentare.
Este uşor să avem o dantură frumoasă şi sănătoasă toată viaţa dacă a fost îngrijită şi supravegheată încă din primii ani. De aceea, un copil trebuie să fie adus în mod regulat la stomatolog , pentru a se putea acţiona preventiv împotriva oricărei posibile afecţiuni (carii, afecţiuni gingivale, anomalii dento-maxilare etc.), să i se explice cum trebuie păstrată igiena dentară şi de ce este atât de importantă.
Pedodontie Bucuresti
Pentru copii, ca şi pentru adulţi, prima impresie poate fi foarte importantă. Dental Progress este locul ideal pentru o primă vizită la stomatolog a unui copil, tocmai pentru că va găsi aici o atmosfera caldă, prietenoasă, relaxantă, care se va dovedi decisivă. Va învăţa reguli de igienă şi va primi sfaturi, dar va simţi şi că se distrează.
Medicii stomatologi de la Dental Progress îi pot ajuta şi pe părinţi să aibă grijă de dantura copiilor, explicându-le ce se poate face în acest sens la diverse vârste: când apar şi când cad dinţii de lapte, de când şi cum trebuie periaţi, cum se poate evita apariţia cariilor la vârste foarte fragede, cum trebuie pregătit un copil pentru vizita la stomatolog etc.
Pedodonţia este o ramură a stomatologiei, care se ocupă cu studiul patologiei odontale (caria simplă, caria complicată, traumatisme, distrofii), parodontale şi a mucoasei orale la copii şi adolescenţi, precum şi cu tratamentul preventiv şi curativ al acestor îmbolnăviri. Formarea dinţilor este un proces de lungă durată care începe din săptămâna 6 de viață şi se încheie postnatal, în jurul vârstei de 14-15 ani, odată cu încheierea formării apexului M12 ani (exclusiv M3)→ perturbări ale odontogenezei de cauză genetică sau mediu conduc la anomalii dentare de dezvoltare.
Succesiunea de erupţie a dinţilor temporari:
- incisiv central temporar 6-8 luni
- incisiv lateral temporar 8-12 luni
- caninul temporar 16-20 luni
- molarul I temporar 12-16 luni
- molarul II temporar 20- 24 luni
Succesiunea de erupţie a dinţilor permanenti:
- 1 – incisivii centrali inferiori
- 2 – incisivii centrali superiori
- 3 – incisivii laterali superiori
- 4 – incisivii laterali inferiori
- 5 – primii molari inferiori și superiori
- 6 – caninii inferiori și superiori
- 7 – molarii doi inferiori și superiori
Ce este sigilarea?
Sigilarea este o metodă de imunizare a suprafețelor dentare cu reliefuri accentuate (la scurt timp de la erupție), la pacientul cu risc cariogen crescut, dar cu igienă orală precară. Obiectivele unei sigilări constau în închiderea reliefurilor ocluzale și orale la dinții erupți pentru a se împiedica transformarea zonelor de stagnare a plăcii bacteriene în nișe ecologice de carie.
Sigilarea dentară poate avea o eficiență de până la 80% dacă este efectuată corespunzător.
Sigilarea dinților este recomandată copiilor începând cu vârsta de 6 ani, cu condiția ca dinții respectivi să nu fi fost afectați de carii.
Procedura de sigilare a dinților nu este dureroasă, nu presupune folosirea frezei și nici nu necesită anestezie, ceea ce o face extrem de ușor tolerabilă pentru cei mici.
De ce este indicat să sigilăm molarii permanenți imediat după erupție?
Accesul periuței de dinți în fosete se face destul de anevoios și cere o oarecare îndemânare, răbdare și insistență, calități minunate, dar pe care nu prea le întâlnim la un copil de 6 anișori. Resturile alimentare depozitate în șanțurile molarului vor determina ulterior apariția leziunilor carioase. Prin sigilarea șanțurilor și a fosetelor se va înlătura posibilitatea instalării leziunilor carioase în acea zonă.
În ce constă sigilarea?
Sigilarea este un procedeu complet neinvaziv, care nu doare absolut de loc și durează aproximativ 10-15 minute, nu presupune efectuarea anesteziei și, de obicei, nici folosirea frezelor. Este o tehnică ușor de aplicat la copii, fiind foarte bine tolerată de aceștia. Condiția esențială pentru a beneficia de sigilare este ca dintele respectiv să nu prezinte leziuni carioase. Sigilarea constă în încărcarea șanțurilor și a fosetelor dinților cu materiale specifice (sigilanți). Caracteristica materialului de sigilare esta că transformă zonele ocluzale retentive ale dintelui în suprafețe netede, ușor de igienizat. Efectul profilactic poate fi mărit prin adăugarea de fluor în materialul sigilant. În acest fel se va elibera continuu fluor, care are rol protector pentru smalț.
În ce condiții este recomandată sigilarea?
Sigilarea este recomandată atunci când :
- pacientul prezintă un risc cariogen crescut
- șanțurile și fosetele prezintă colorații ale smalțului, dar la care nu s-au pus în evidență carii dentinare subiacente prin examenul clinic și radiologic
- șanțuri mult exprimate morfologic și apreciate ca zone cu risc crescut
- la copiii care consumă mari cantități de dulciuri
- la copiii care refuză fluoroprofilaxia
Avantajele sigilării:
- nu necesită utilizarea frezei în vederea preparării unei cavități (tehnică noninvazivă)
- verificarea acoperirii și polimerizării corecte este foarte ușoară
- reprezintă o tehnică de rutină simplă și nenocivă
- pot fi reînnoite fără a cauza niciun prejudiciu dintelui care rămâne intact
- oferă o protecție esențială în intervalul în care există cel mai mare risc de carie
- excesul de sigilant sau bulele de aer pot fi ușor observate și îndepărtate
- efectul profilactic poate fi crescut prin adăugarea de fluor în sigilant
Dezavantajele sigilării:
- pentru efectuarea unei sigilări corecte este nevoie de personal calificat
- sigilarea se poate efectua doar pe partea ocluzală a unui dinte, în consecință nu toate suprafețele dentare pot fi sigilate
- efectul unei sigilări este tranzitoriu, datorită deteriorării îmbibării adezive în timp, sigilările trebuie refăcute la o anumită perioadă de timp
- asigură doar rolul de barieră mecanică a zonelor retentive, înlăturând riscul instalării leziunii carioase